emailvision.org

Sistemul tău digestiv nu funcționează singur, ci este ajutat de diverse enzime și hormoni. Unele dintre acestea joacă un rol direct în procesul digestiv, inclusiv făcându-vă să vă simțiți foame și să vă placă anumite tipuri de alimente.

Dintre mulți hormoni, care îți afectează cel mai mult sistemul digestiv?

Prezentare generală a hormonilor digestivi

Hormonii sunt substanțe chimice produse de celule speciale numite celule endocrine. Odată produși, hormonii intră în sânge și sunt livrați celulelor care au nevoie de ei. Aceste celule captează apoi hormonul folosind receptori.

Odată ce ajunge la celule, fiecare tip de hormon va funcționa în moduri diferite. Există hormoni care formează noi proteine, activează enzimele digestive sau facilitează mișcarea substanțelor în și în afara celulelor.

Hormonii digestivi sunt produși de celulele epiteliale din mucoasa stomacului și a intestinului subțire. Hormonul intră apoi în fluxul sanguin și este circulat în tractul digestiv, inclusiv în ficat, pancreas și alte părți ale sistemului digestiv.

În îndeplinirea funcției sale, hormonii digestivi lucrează împreună cu sistemul nervos digestiv. Ambele reglează controlul apetitului, digestia alimentelor, echilibrul energetic, nivelul zahărului din sânge și altele.

Când procesul digestiv este în curs, sistemul nervos din intestin va continua să trimită semnale către creier. Aceste semnale conțin informații despre starea dumneavoastră digestivă și despre cantitatea și calitatea alimentelor pe care le consumați.

Hormoni care afectează digestia

Există mulți hormoni asociați cu sistemul digestiv. Unele tipuri de hormoni acționează direct asupra procesului digestiv, dar există și hormoni din alte sisteme de organe care joacă un rol indirect.

Iată care sunt cei mai des întâlniți hormoni.

1. Grelin

Grelina este un hormon produs de stomac, precum și de intestine, pancreas și creier în cantități mici. Funcțiile sale variază, dar grelina este cel mai bine cunoscută drept „hormonul foamei”, deoarece stimulează apetitul și crește aportul de alimente.

Cea mai mare parte a producției de grelină este influențată de aportul alimentar. Cantitatea din sânge crește atunci când postești sau nu ai mâncat de câteva ore. Apoi, cantitatea va scădea odată ce stomacul începe să se umple cu alimente.

Dacă îți este greu să-ți ții foamea, grelina ar putea fi mintea. Cantitatea de grelină crește atunci când o persoană ține dietă. Poate că acesta este și motivul pentru care multor oameni le este dificil să adere la o dietă prin reducerea aportului de alimente.

Puteți accelera scăderea grelinei mâncând mai multe fibre și proteine ​​decât grăsimi. Motivul este că grelina crește de fapt depozitarea grăsimilor, astfel încât greutatea sa tinde să crească.

2. Gastrin

Gastrina este un hormon digestiv produs de celulele G din mucoasa stomacului și a intestinului subțire superior. Acest hormon stimulează eliberarea de acid din stomac care va fi folosit pentru a descompune proteinele și a ucide germenii din alimente.

În plus, gastrina stimulează, de asemenea, eliberarea enzimelor pancreatice, golirea vezicii biliare, mișcarea mușchilor intestinali și formarea mucoasei stomacului. Bila și enzimele digestive din pancreas vor fi utilizate ulterior în procesul digestiv.

Producția de gastrină începe atunci când creierul percepe prezența alimentelor. Mușchii stomacului care se întind la măcinarea alimentelor declanșează, de asemenea, eliberarea de gastrină. Cantitatea acestui hormon scade doar odată ce stomacul este gol și pH-ul devine foarte acid.

3. Colecistochinină

Colecistochinina (CCK) este un hormon digestiv produs de celulele I din duoden. Acest hormon poate încetini golirea gastrică, poate declanșa eliberarea bilei și poate oferi o scurtă senzație de sațietate atunci când mănânci.

Hormonul CCK stimulează, de asemenea, eliberarea sucurilor pancreatice și a enzimelor în procesul digestiv. Acest lucru este foarte important, deoarece enzimele pancreatice sunt necesare pentru a digera carbohidrații, proteinele și grăsimile din alimente.

Acest hormon începe să fie produs atunci când grăsimea și proteinele intră în stomac. La aproximativ 15 minute după masă, nivelul CCK din sânge va crește și va scădea doar trei ore mai târziu. Producția sa este scăzută în prezența somatostatinei și a hormonilor biliari.

4. Secretina

Secretina este produsă de celulele S din mucoasa duodenului. Acest hormon funcționează pentru a stimula eliberarea de apă și compuși bicarbonati din pancreas. În plus, se știe că secretina încetinește golirea gastrică.

Producția de secretine începe atunci când cantitatea de acid din stomac crește, astfel încât pH-ul gastric devine foarte scăzut. Între timp, bicarbonatul este o substanță alcalină. Prin stimularea producerii de bicarbonat, secretina poate neutraliza acidul gastric.

5. Peptida pancreatică YY (PYY)

Peptida pancreatică YY sau peptida YY (PYY) este un hormon digestiv produs de celulele L ale intestinului subțire, tocmai la capătul intestinului subțire numit ileon (intestin de absorbție).

Odată ce ați terminat de mâncat, intestinul subțire va începe să producă PYY. Acest hormon intră apoi în fluxul sanguin și se leagă de receptorii nervoși din creier. Acest lucru determină o scădere a apetitului, astfel încât să vă simțiți plin.

6. Somatostatina

Somatostatina este un hormon peptidic produs de celulele D intestinale subțiri. Acest hormon funcționează pentru a inhiba eliberarea acidului din stomac și a altor hormoni digestivi, inclusiv grelina și gastrina.

De asemenea, hormonul somatostatina încetinește mișcarea vezicii biliare și a intestinelor și inhibă eliberarea hormonului lipazei din pancreas. Acest hormon este produs atunci când mănânci, mai ales când grăsimea începe să intre în intestinul subțire.

7. Serotonina

Cunoscut sub numele de hormonul fericit, serotonina joacă un rol în stabilizare dispozitie, bucurie si fericire. Acest hormon poate crește capacitatea creierului de a stoca amintiri și poate ajuta la reglarea somnului și a apetitului.

Recent, un studiu realizat de Celulă a dovedit din nou capacitatea serotoninei în menținerea sănătății digestive. S-a demonstrat că serotonina poate reduce capacitatea diferitelor bacterii din intestin de a provoca boli infecțioase.

Din testarea genelor, se pare că serotonina a reușit să reducă expresia (procesul de reacție) a unui grup de gene utilizate de bacterii pentru a provoca boli.

Au fost efectuate experimente suplimentare pentru a testa efectul la om. După utilizarea celulelor umane, rezultatele au arătat, de asemenea, că bacteriile care au fost expuse la serotonină nu mai pot produce leziuni infecțioase.

În fiecare zi, intestinele produc peste 20 de hormoni digestivi. Toate lucrează între ele nu doar pentru a vă face să vă doriți să mâncați, ci și pentru a desfășura procesul digestiv, astfel încât organismul să poată absorbi nutrienții de care are nevoie.