emailvision.org

Când creștem, instituția în care studiem efectuează de obicei teste de inteligență pe elevii lor, cunoscute și sub numele de teste de IQ. Ai făcut teste IQ de multe ori? Cum este rezultatul? Rămâi la fel, crește sau scade? De ce este așa? Unele studii spun că IQ-ul se schimbă odată cu vârsta. Totuși, ceea ce trebuie să știi este că inteligența nu se naște.

Se poate schimba IQ-ul unei persoane?

În timpul copilăriei și adolescenței, inteligența unei persoane tinde să fie vulnerabilă la schimbare. Deci, este încă foarte posibil să se schimbe. La copii, relația dintre dimensiunea creierului și IQ este mai puțin influentă decât la adulți. IQ-ul în sine este legat de dezvoltarea creierului în moduri complexe. Un studiu citat de site-ul Psychology Today, cu participanți copii, a constatat că copiii în vârstă de 7 ani cu un IQ ridicat (peste 120) au avut tendința de a avea o grosime corticală mai mică, dar mai târziu a constatat o creștere a grosimii corticale la copiii cu IQ ridicat.

Potrivit lui Nicholas J. Mackintosh, un cercetător IQ, în cartea sa IQ și uman Inteligență citată de Psychology Today, dacă IQ-ul tău la vârsta de 40 de ani este încă același cu IQ-ul tău la vârsta de 10 ani, atunci este ceva grav în neregulă în viața ta.

Diverse teorii despre IQ

Se crede că o serie de teste IQ este un rezultat valid pentru a determina interesele și inteligența unei persoane, nu-i așa? Pentru mai multe detalii, iată părerile mai multor cercetători citați de pe site-ul Live Science:

Teoria 1: Inteligența se măsoară prin abilitate, nu doar prin cunoștințe

Potrivit lui Jack Naglieri, lector de cercetare la Universitatea din Virginia, IQ-ul se poate schimba în funcție de mai mulți factori. Cel mai bun mod de a măsura inteligența este măsurarea capacității pe baza cunoștințelor pe care le-a dobândit, în afară de cunoștințele pe care le are. Uneori, inteligența se obține nu pentru că copiii sunt învățați să fie inteligenți, inteligența se obține învățându-i să folosească eficient ceea ce au. Potrivit lui Naglieri, oamenilor le este greu să facă distincția între abilitate și cunoaștere. O persoană poate învăța și îmbunătăți vocabularul, dar asta nu îl face neapărat mai inteligent.

Teoria 2: IQ-ul crește cu 3 puncte la fiecare deceniu

Potrivit lui Richard Nisbett, profesor de psihologie la Universitatea din Michigan, IQ-ul se poate schimba în timp. Cu toate acestea, testele IQ dau adesea aceleași rezultate, chiar și după ani de încercări și erori. Cu toate acestea, pe măsură ce înaintați în vârstă, stabilitatea va afecta scorul. Deci, IQ-ul mediu al fiecărei persoane va experimenta schimbări în timp. În societatea modernă, abilitățile cresc și ele, așa că este foarte probabil ca IQ-ul să crească cu 3 puncte pe deceniu. Cercetările relevă o creștere cu 18 puncte a IQ-ului mediu al persoanelor care trăiesc între 1947 și 2002. IQ-ul mediu al tinerilor de 20 de ani în 1947 a fost mai mic decât cel al celor de 20 de ani care trăiau în 2002. Cu toate acestea, pentru acest caz, IQ-ul ca măsură a inteligenței, Nesbitt nu este sigur de validitatea acesteia.

Teoria 3: Experiența și educația formală pot schimba IQ

Potrivit lui Stephen Ceci, lector în psihologia dezvoltării la Universitatea Cornell, după ce a efectuat cercetări prin observarea participanților de la copilărie până la maturitate timp de ani de zile ca obiect al cercetării sale, s-a dovedit că a existat o schimbare în zona verbală a creierului, deci că adolescenții au experimentat o creștere a IQ-ului verbal. Potrivit lui, multe studii arată că IQ-ul se poate schimba. Există mai mulți factori care se corelează cu modificările IQ, dintre care unul este o schimbare a modului în care este predat în școli. Copiii care sunt predați într-un mod sistematic, mai degrabă decât tematic, experimentează de obicei o creștere a IQ-ului. Deoarece, modelul sistematic este mai influent în unele teste de IQ.

Există, de asemenea, mai multe studii care arată modificări ale creierului. Un șofer de taxi din Londra a suferit modificări ale creierului când a fost creierul săuscanează după și înainte de a conduce, când a trebuit să învețe să navigheze în labirintul de străzi al Londrei. Acest lucru este declanșat de capacitățile de navigare utilizate. Potrivit lui Ceci, experiențele de viață și experiențele legate de anii de școală pot schimba creierul și IQ-ul cuiva.

Teoria 4: IQ-ul nu există, iar rezultatele testelor IQ sunt relative

Contrar opiniei experților anteriori, potrivit lui Alan S. Kaufman, lector în psihologie clinică la Facultatea de Medicină a Universității Yale, nu există un IQ. Conceptul de IQ în sine este relativ. IQ-ul este pur și simplu o reprezentare a cât de bine faci ceva, în timp ce un test IQ este pur și simplu o comparație cu oamenii de vârsta ta. Nu putem înghiți rezultatele unui test de IQ, de exemplu un scor de 126, pentru că chiar și un test de IQ de încredere vă oferă un interval de încredere de 95%. Deci, ați putea spune că cu acel interval de 95%, o persoană al cărei scor IQ este 126 ar putea avea un IQ între 120 și 132.

Teoria 5: Ne putem antrena pentru a crește inteligența

Kevin McGrew, lider Institutul de Psihometrie Aplicată, menționează că modificările IQ depind de mai multe lucruri. Potrivit lui, este important pentru noi să distingem două tipuri diferite de inteligență. Există ceea ce se numește inteligență biologică, în acest caz este definită ca eficiență neuronală. În plus, există inteligența psihometrice – un scor măsurat de IQ, aceasta este o metodă indirectă și imperfectă folosită pentru a-ți estima inteligența biologică.

Întrebarea este acum, putem crește inteligența biologică? Au fost efectuate diverse studii în ultimele decenii folosind neurotehnologii (un program care știe să înțeleagă creierul sub diverse aspecte), este foarte posibil să-ți îmbunătățești eficiența neuronală. Funcțiile tale cognitive pot fi antrenate pentru a funcționa mai eficient.

Cealaltă întrebare acum este, se poate schimba IQ-ul unei persoane? Răspunsul este, da, poți. Modificarea scorului poate să nu se bazeze pe o schimbare reală a inteligenței generale, ci mai degrabă din diferențele dintre testele utilizate pentru măsurarea diferitelor abilități. Unele abilități sunt mai stabile (de exemplu, abilități verbale), altele sunt mai puțin stabile (de exemplu, viteza de procesare cognitivă, memoria pe termen scurt).

Important este să știi să-ți folosești inteligența, nu doar să ai un anumit nivel de inteligență în general. Întrebarea pe care ți-o poți pune este, cât de bine plănuiești? Cât de bine răspundeți dacă lucrurile nu merg bine? Aceste trăsături noncognitive vă pot schimba abilitățile cognitive.

CITEȘTE ȘI:

• Smartphone-ul ne reduce cu adevărat inteligența?
• Este adevărat că inteligența copiilor este moștenită de la mamă?
• 5 nutrienți pentru creierul copiilor care sunt benefice pentru creșterea inteligenței