emailvision.org

Există diverse afecțiuni medicale care îl fac pe pacient să nu poată mânca și bea în mod normal pe cale orală. De fapt, pacienții au nevoie în continuare de aport nutrițional pentru a sprijini recuperarea. În această afecțiune, pacientul trebuie să fie supus unei proceduri medicale numită nutriție parenterală.

Care sunt beneficiile acestei proceduri și care este mecanismul? Consultați următoarea recenzie.

Ce este nutriția parenterală?

Nutriția parenterală este actul de a furniza calorii și nutrienți prin vasele de sânge ale pacientului fără a trece prin sistemul digestiv. Această procedură este cunoscută și sub numele de nutriție parenterală totală sau nutriție intravenoasă.

Nutrienții care sunt livrați în corpul pacientului includ glucoză, carbohidrați, proteine, grăsimi, minerale și electroliți. Toate acestea sunt nutrienți esențiali necesari pentru a produce energie și pentru a satisface cerințele de fluide.

Scopul principal al alimentației intravenoase este prevenirea malnutriției la pacienții care nu pot mânca pe gură. Această acțiune este necesară și în cazul în care sistemul digestiv al pacientului nu poate absorbi sau primi suficienti nutrienți.

Alimentația intravenoasă se face în general într-un spital. În funcție de boală și de starea pacientului, pacientul poate fi supus acestei proceduri la domiciliu timp de câteva săptămâni, câțiva ani sau chiar toată viața.

Beneficiile nutriției parenterale

Procesul de vindecare necesită nu numai medicamente, ci și alimente. Alimentele vor oferi energie și nutrienți pentru a menține organismul cât mai bine posibil. Un organism în formă are, de asemenea, un sistem imunitar puternic împotriva bolilor.

Problemele apar dacă starea pacientului este atât de gravă încât nu poate mânca pe gură. Or, sistemul digestiv al pacientului nu funcționează optim. Dacă această afecțiune persistă, pacientul este expus riscului de malnutriție.

Din acest motiv, personalul medical asigură alimentația prin vasele de sânge. Această acțiune nu reduce simptomele și nici nu vindecă boala, dar pacientul primește totuși nutrienții de care are nevoie pentru a se recupera.

Există o serie de afecțiuni care impun pacienților să primească nutriție parenterală. Iată câteva exemple citate de la Clinica Mayo și din alte surse.

• Boala Crohn. Boala Crohn provoacă inflamarea și îngustarea intestinelor, astfel încât organismul nu poate digera alimentele în mod corespunzător.
• Cancer. Cancerul tractului digestiv poate provoca blocaje. În plus, chimioterapia poate reduce și absorbția nutrienților din alimente.
• Ischemie intestinală. Cauzată de obstrucția fluxului sanguin către intestine, această boală face dificilă digerarea și absorbția nutrienților de către organism.
• Sindromul intestinului scurt. Persoana care suferă nu are suficient intestin pentru a absorbi nutrienții în mod optim.
• Disfuncție intestinală. Această condiție face ca alimentele să nu se poată mișca fără probleme în intestin. Ca urmare, organismul nu poate absorbi nutrienții.
• Pancreatita acuta. Inflamația pancreasului poate interfera cu procesul de digestie și absorbția nutrienților.
• Condiție critică. Pacienții în stare critică sau inconștienți trebuie să primească nutriție parenterală.

Orientări dietetice pentru bolile inflamatorii pancreatice (pancreatită)

Procedura de hrănire intravenoasă

Nutriția intravenoasă folosește un tub subțire și flexibil (cateter) care este introdus într-o venă. Există două tipuri de catetere care pot fi folosite și anume cateterul Hickman și cateterul care este plasat sub piele.

Înainte de a introduce cateterul, medicul vă va administra un anestezic sau un sedativ. Doctorul introduce apoi un cateter în vasul mare de sânge care duce la inimă. Inserarea printr-o venă mare poate reduce riscul de infecție.

După aceea, echipa medicală va monitoriza reacția organismului dumneavoastră la nutrienții primiți. Medicul vă va verifica, de asemenea, echilibrul de lichide, zona în care a fost introdus cateterul și capacitatea dumneavoastră de a reveni la mâncare prin gură sau un tub.

Medicul va efectua o examinare ulterioară și va dezvolta un plan nutrițional suplimentar. Echipa medicală poate reduce cantitatea de alimente administrată sau poate opri procedura dacă ați progresat.

Unii pacienți ar putea avea nevoie să continue alimentația parenterală la domiciliu. Echipa medicală care vă tratează vă va explica în detaliu despre pregătirea, hrănirea și supravegherea pe care trebuie să le faceți.

Cunoașteți alimentele lichide și beneficiile acesteia pentru bolnavi

Efecte secundare pe care pacientul le poate experimenta

Hrănirea intravenoasă poate provoca reacții adverse sub forma unei senzații de arsură în jurul gurii, modificări ale culorii pielii și vedere încețoșată pe timp de noapte. În plus, efectele secundare mai puțin frecvente includ:

• corp letargic,
• febră sau frisoane,
• urinând mai des,
• confuzie,
• modificări ale ritmului cardiac,
• slăbiciune sau slăbiciune musculară,
• Dureri de stomac,
• însetat, de asemenea
• căluș.

Deși poate provoca reacții adverse, nutriția intravenoasă are beneficii mult mai mari pentru pacienții care chiar au nevoie de ea.

De obicei, medicul va încerca să aleagă calea de nutriție enterală sau prin tractul gastrointestinal, mai degrabă decât nutriția parenterală. O discuție detaliată cu medicul dumneavoastră poate ajuta la reducerea riscului acestor reacții adverse.

Nutriția parenterală joacă un rol important în recuperarea pacientului. De fapt, mulți pacienți se confruntă cu îmbunătățiri după ce au fost supuși acestei metode. De obicei, pacienții devin mai puternici și mai în formă, astfel încât să fie capabili să lupte împotriva bolii.