Importanța kinetoterapiei sau a fizioterapiei pentru fracturi

După o fractură sau fractură, veți avea de obicei nevoie de terapie pentru a ajuta procesul de recuperare. Una dintre terapiile obișnuite pentru persoanele care suferă de fracturi este kinetoterapie sau kinetoterapie după tratamentul fracturilor, inclusiv după intervenție chirurgicală. Deci, cum se face această terapie? Există și alte tipuri de terapie care trebuie făcute pentru persoanele care suferă de fracturi?

Ce este kinetoterapie sau kinetoterapie pentru fracturi?

Kinetoterapie este o formă de tratament care utilizează tehnici fizice pentru a îmbunătăți mișcarea, a reduce durerea și rigiditatea și pentru a accelera procesul de vindecare și pentru a îmbunătăți calitatea vieții. Această formă de tratament se face, în general, pentru cineva care are o dizabilitate, o rănire sau o anumită boală, inclusiv oase rupte.

Pentru pacienții cu fracturi, kinetoterapie este utilă pentru restabilirea forței și a funcției mușchilor și a sistemelor de mișcare care tind să fie rigide după producerea unei fracturi și în timpul tratamentului. Acest lucru vă va ajuta cu siguranță să reveniți la activitățile normale și să reduceți riscul de rigiditate permanentă, mai ales dacă fractura are loc în apropierea sau printr-o articulație.

Cine va oferi kinetoterapie pentru fracturi?

Kinetoterapie pentru fracturi trebuie efectuată de către practicieni special instruiți și înregistrați, cunoscuți și sub numele de kinetoterapeuți. Kinetoterapeuții pentru fracturi pot fi găsiți în general în spitale, centre de sănătate sau clinici de sănătate.

În plus, unele cluburi sportive pot avea un kinetoterapeut, iar unele pot oferi chiar și servicii de kinetoterapie la domiciliu. Cu toate acestea, ar trebui să vă consultați mai întâi cu medicul dumneavoastră pentru a găsi un kinetoterapeut înregistrat, de încredere și potrivit stării dumneavoastră.

Cine are nevoie de kinetoterapie pentru fracturi?

În general, majoritatea pacienților cu fracturi necesită terapie fizică în timpul perioadei de vindecare și recuperare, inclusiv pacienții cu orice tip de fractură și în orice parte a osului. De exemplu, pacienții cu fracturi ale piciorului și picioarelor au nevoie de fizioterapie pentru a ajuta mersul, fracturi ale mâinilor și brațelor pentru a ajuta la prinderea sau atingerea obiectelor și așa mai departe.

Chiar dacă osul fracturat este doar o fractură (fractură de stres), kinetoterapie vă poate ajuta cu adevărat să vă întoarceți la activitățile normale și să preveniți rănirea să se repete.

Cu toate acestea, durata kinetoterapiei, când se efectuează terapia, precum și forma de exercițiu și terapia administrată pot fi diferite pentru fiecare pacient. În afară de tipul de fractură și locația osului afectat, acest lucru depinde și de severitatea fracturii în structura osoasă experimentată.

Pe de altă parte, a spus Intermountain Healthcare, majoritatea copiilor care suferă de fracturi nu au nevoie de fizioterapie după ce au fost declarați vindecați. În general, medicii vor sfătui copilul să facă încet activități și să sară peste exerciții pentru câteva săptămâni, până când oasele sunt complet stabile.

Consultați-vă medicul și kinetoterapeutul pentru mai multe informații despre aceasta, inclusiv dacă aveți nevoie de fizioterapie după ce fractura a fost tratată.

Când se face kinetoterapie pentru fracturi?

Kinetoterapie pentru fracturi se poate face de doua ori, si anume in perioada de imobilizare (in timp ce gipsul este inca pe loc sau dupa operatie) si dupa ce osul este declarat vindecat si reunit (atunci cand gipsul a fost indepartat). Nu toate tipurile de fracturi vor fi supuse fizioterapiei în ambele momente. Iată explicația pentru tine.

Kinetoterapie în timpul tratamentului

Terapia fizică în timpul imobilizării sau a tratamentului fracturii se face în general în scopuri specifice, cum ar fi:

  • Reduce umflarea și durerea din cauza fracturilor.
  • Ajută circulația sângelui în zona osului rupt.
  • Menține funcția musculară.
  • Menține gama de mișcare a articulațiilor.
  • Învățați pacientul să folosească cârje, bastoane, slings sau alte dispozitive de asistență și suporturi.

În acest moment, kinetoterapeuții practică de obicei doar mișcări ușoare, pe care pacientul le poate face apoi în mod regulat și regulat de către pacient acasă. Cu toate acestea, în anumite condiții, pacienții ar putea fi nevoiți să fie spitalizați în timp ce urmează această terapie.

Pe de altă parte, în unele cazuri de fractură, kinetoterapie la momentul imobilizării și fractura postoperatorie poate să nu fie necesară atâta timp cât mișcarea ușoară poate fi făcută de către pacient singur. Cu toate acestea, obținerea unei terapii fizice adecvate în acest moment poate preveni multe dintre problemele care pot apărea atunci când un gips sau un alt aparat dentar este îndepărtat.

Kinetoterapie după o fractură se vindecă

O terapie fizică mai completă se va face în general după ce osul rupt este declarat vindecat. Aceasta înseamnă că gipsul sau alt dispozitiv de sprijin folosit a fost îndepărtat și medicul a confirmat că osul rupt a fost reunit.

În acest moment, kinetoterapie efectuată la pacienții fracturați urmărește:

  • Reduce umflarea.
  • Restabiliți complet mișcarea articulației.
  • Restaurează puterea musculară completă.
  • Ajută la revenirea la activitățile normale.

Shehab M. Abd El-Kader, profesor de kinetoterapie la Universitatea King Abdulaziz, a spus că umflarea apare adesea după ce un gips sau alt dispozitiv de fixare pentru o fractură este îndepărtat. Cu toate acestea, această umflare nu ar trebui să fie o problemă serioasă dacă mișcările ușoare sunt efectuate corect în timp ce gipsul este încă pe loc.

În acest moment, kinetoterapie trebuie începută cât mai curând posibil după îndepărtarea gipsului. Exercițiile de mișcare și formele de terapie au fost efectuate mai intens decât înainte. Poate fi necesar să faceți fizioterapie în fiecare zi la un anumit spital sau clinică de terapie cu modele de mișcare mai variate.

Durata terapiei după vindecarea osului poate dura mult, în funcție de severitatea fracturii dumneavoastră. Puteți urma terapie luni sau chiar ani până când starea dumneavoastră este complet vindecată.

Forme comune de fizioterapie pentru fracturi

Raportând de la NHS, în linii mari, există trei abordări principale pe care kinetoterapeuții le vor lua în timpul terapiei fizice. Cele trei abordări sunt:

  • Educație și consiliere

Kinetoterapeutul vă va oferi sfaturi și informații despre lucruri care vă pot afecta viața de zi cu zi, cum ar fi cum să ridicați sau să transportați obiectele corect și așa mai departe, care vor ajuta la accelerarea procesului de vindecare.

  • Mișcarea și exercițiul fizic

Kinetoterapeutul va practica anumite mișcări pentru a vă îmbunătăți mobilitatea și pentru a întări anumite părți ale corpului. Forma de exercițiu care va fi dat poate fi diferită pentru fiecare pacient, în funcție de localizarea osului rupt.

În fracturile de claviculă (umăr), mișcări ușoare ale brațului și cotului vor fi începute în timp ce ghipsul este încă pe loc sau după intervenție chirurgicală pentru a reduce rigiditatea. Mișcări și forme mai complete de kinetoterapie, inclusiv cele ale umărului, vor fi adăugate odată ce osul va fi declarat vindecat.

În timp ce pentru fracturile de braț, atât brațele superioare, cât și inferioare, mișcări ușoare de fizioterapie ale mâinii și umărului vor fi efectuate postoperator sau în timp ce ghipsul fracturat este încă pe loc. Mișcări mai intense ale brațului vor fi efectuate după ce oasele s-au vindecat sau au fost reunite.

În ceea ce privește fracturile încheieturii mâinii, mișcări ușoare vor începe să fie antrenate în zona degetelor și umerilor pentru a preveni slăbiciunea musculară și reducerea flexibilității în aceste zone. După îndepărtarea gipsului, se va efectua fizioterapie și în zona încheieturii mâinii.

Kinetoterapie se poate face si direct de catre pacientii cu fracturi de sold a doua zi dupa operatie. Exercițiile de mișcare încep în general de la pat prin întinderea picioarelor, îndoirea picioarelor, mișcarea gleznelor sau chiar încercând să meargă cu ajutorul cârjelor sau a unui baston.

  • Terapie manuală

Kinetoterapeutul își va folosi mâinile pentru a masa, mobiliza și întinde părțile corpului pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor unei fracturi, cum ar fi durerea și rigiditatea, relaxarea corpului și îmbunătățirea circulației sângelui.

Cu toate acestea, kinetoterapeutul va fi foarte atent în efectuarea masajului. Acest lucru se datorează faptului că masajul, mișcarea sau exercițiul greșit pot încetini procesul de vindecare sau pot provoca complicații, cum ar fi lipsa de consolidare (oasele rupte nu se reconectează).

Pe lângă abordările de mai sus, kinetoterapie în perioada de tratament, inclusiv fracturile postoperatorii, poate fi efectuată și sub alte forme, cum ar fi acupunctura și hidroterapia (kinetoterapie efectuată în apă).

În fracturile vertebrale, în special în cele asociate cu osteoporoză, hidroterapia este în general o opțiune de a începe kinetoterapie în acest moment. Alte exerciții de mișcare pentru a restabili forța mușchilor spatelui vor fi începute odată ce oasele sunt declarate vindecate.

Un alt tip de terapie care este utilizat în mod obișnuit pentru persoanele care suferă de fracturi

Pe lângă kinetoterapie de mai sus, unele cazuri de fracturi pot necesita alte tipuri de terapie sau exerciții pentru a ajuta procesul de recuperare. Unele tipuri de terapie sau exerciții care pot fi făcute, și anume:

  • Ergoterapie

Terapia ocupațională este o formă de tratament pentru instruirea pacienților în desfășurarea activităților zilnice în mod independent și în siguranță în timpul perioadei de recuperare, cum ar fi îmbrăcarea, îmbăierea, spălatul, pregătirea alimentelor etc. În timpul acestei terapii, terapeutul va stabili dacă trebuie să utilizați anumite echipamente adaptative pentru a facilita activitățile în perioada de recuperare,

Unelte utilizate în mod obișnuit, cum ar fi un cărucior pentru a ajuta la transportul lucrurilor, mânere lungi pentru a ajunge la obiectele greu accesibile din partea de jos și așa mai departe. Această terapie ocupațională poate fi făcută de pacienții cu orice fractură, dar este adesea făcută pentru persoanele cu fracturi de pelvis sau coloană, inclusiv ceafa.

  • Exerciții de respirație

Pacienții cu fracturi de coastă vor avea în general dificultăți de respirație. Prin urmare, pacienții cu fracturi de coastă necesită în general terapie sau exerciții de respirație din partea personalului medical sau a terapeuților pentru a accelera procesul de vindecare și a preveni complicațiile.

Exercițiile de respirație se fac, în general, în fiecare zi, în timpul tratamentului. Personalul medical sau terapeutul vă va arăta poziția corectă în timpul exercițiului și acesta este efectuat și vi se va cere să inspirați încet pe nas și afară pe gură. În timpul acestui proces, terapeutul poate furniza un spirometru pentru a măsura cantitatea de aer inhalată.

În plus, ți se poate cere să tusești adânc din stomac în gât și să tusești flegmă dacă există flegmă în el. Acest exercițiu trebuie făcut în mod regulat și regulat, conform instrucțiunilor personalului dumneavoastră medical și terapeutului.

  • Psihoterapie

Psihoterapia este terapia pentru tratarea problemelor mentale. În timpul psihoterapiei, veți învăța despre condiții și dispoziții, sentimente, gânduri și comportamente. Cu această terapie, terapeutul te va ajuta să preiei controlul asupra vieții tale și să depășești orice situație dificilă.

În general, psihoterapia poate fi necesară pentru pacienții cu fracturi ale coloanei vertebrale sau fracturi cervicale. Motivul, vătămarea osului este expusă riscului de a provoca traumatisme la nivelul măduvei spinării, care poate provoca pierderea senzației, a forței sau a altor funcții ale corpului. De fapt, raportate de Clinica Mayo, leziunile la nivelul coloanei vertebrale pot afecta aspecte ale vieții, inclusiv cele mentale, emoționale și sociale.


$config[zx-auto] not found$config[zx-overlay] not found